In articol sunt examinate posibilităţile de perspectivă şi premisele necesare pentru formarea unui context politic favorabil reglementării transnistrene.

Autorul ajunge la concluzia că, alături de componentele politice, social-economice, de drept şi culturale ale acestui proces, factorul politicii externe joacă un rol primordial оn depăşirea consecinţelor negative ale problemei. Vectorii acestei politici care sunt orientaţi оn direcţii diferite au condus adesea la stagnare, iar оn unele cazuri au contribuit оn mod indirect la formarea tendinţelor regresive оn dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol.

In condiţiile actuale, spaţiul de negocieri al reglementării transnistrene este supraоncărcat cu poziţii politice disproporţionate, aparţinвnd atвt participanţilor nemijlociţi, cвt şi principalilor actori internaţi­onali. In contextul dat, o sarcină imediată este identifcarea şi constituirea modelelor potrivite de dialog şi a formelor noi de interacţiune оntre ele.

O condiţie obligatorie a progresului оn reglementarea transnistreană o constituie obţinerea unui compromis politic cuprinzător оntre „Occident” şi „Orient”. Rezultatul acestuia se poate fructifca оntr-o poziţie consolidată a Uniunii Europene şi Federaţiei Ruse, exprimată cu participarea tuturor părţilor implicate оn iniţiative politice şi social-economice comune. Оn cadrul acestei abordări, articolul prezintă cвteva propuneri şi direcţii de compromis, a căror realizare ar putea contribui la soluţionarea problemelor centrale ale procesului de negocieri оn domeniul reglementării transnistrene.

Principiile expuse оn articol sunt fundamentate pe o bază de surse ce vizează mai multe aspecte, inclusiv rezultatele cercetării sociologice, efectuată оn iunie 2008 pe teritoriul Transnistriei sub condu-cerea lui Vladimir Korobov. Tezele-cheie ale articolului au fost aprobate la conferinţele internaţional şi reuniunile experţilor, desfăşurate оn cadrul proiectului „IMPACT”.

Calea spre rezolvarea acestei probleme poate rezulta оn urma compromisului politic, care poate f obţinut оn perspectivă apropiată, оn cazul оn care „Vestul” şi „Estul” vor acţiona оn baza unei poziţii unice şi consolidate.

Actualmente оnsă, are loc urmărirea оn mod egoist a activităţii unei părţi de către cealaltă, оn timp ce ministrul de externe al republicii Moldova, Andrei Stratan, linişteşte Bruxelles-ul cu asigurări suplimentare privind angajamentul ţării sale faţă de formatul „5+2” orice impulsio-nare separată a contactelor moldo-ruse pe marginea confictului transnistrean оn formatul 1+1 (Moscova - Chişinău) generează suspiciuni din partea occidentului Оn acest caz, contextul de negocieri „5+2” este deseori perceput doar ca partea vizibilă a „icebergului”, ca faţada ofcială a procesului de negocieri Teza cu privire la aceea că scena politică a reglementării transnistrene nu este deschisă pentru toţi, iar principalii săi actori preferă să acţioneze оn formatul „1 + 1” (Moscova - Chişinău), ceilalaţi participanţi find plasaţi pe planul secund, reduce semnifcativ efcacitatea negocierilor Pe asemenea referinţe se bazează şi constatarea conform căror Rusia doreşte să devină „singurul mediator оn afacerea cu privire la reglementarea Transnistreană”, idee evocată recent de ziarul american Te Wall street Journal Activitatea unilaterală a rusiei оn domeniul politicii externe deocamdată nu se оncadrează оn viziunea occidentului referitoare la perspectivele reglementării transnistrene Vectorii „Vestic” şi „Estic” continuă să aibă orientare eterogenă, astfel, stimulвnd maximizarea tendinţelor de confruntare, ceea ce complică activitatea instituţiilor de menţinere a păcii.

Un factor politic puternic care ar putea contribui la consolidarea măsurilor de оncredere şi uniformizare a poziţiilor părţilor ar putea f dezvoltarea unor proiecte politice comune de către mediatori or, practic toate iniţiativele propuse оn mod unilateral оn ce priveşte rezolvarea pro-blemelor existente nu au rezistat оncercărilor politice.

In sfera reglementării transnistrene, diverse „planuri Kozak” tenebre trebuie să fe оnlocuite cu „recomandări politice (denumite orientativ) Sarkozy - Medvedev - Iuşcenko” deshise spre discuţie şi negociere.

Avănd оn vedere situaţia complicată оn care găseşte Zona Mării Negre după evenimentele din osetia de sud, intensifcarea politicii uE оn această direcţie ar putea reduce drastic riscurile politice оn procesul de realizare a proiectele politice de normalizare a relaţiilor dintre chişinău şi Tiraspol.

Totodată, forma şi conţinutul acestor proiecte trebuie să demonstreze оn mod clar că scopul fnal al reglementării nu este de a „face din transnistrenii rebeli, pe cale revoluţionară, moldo-veni autentici”, ci de a contribui la recunoaşterea socio-economică şi politică a regiunii, ridicarea standardelor de trai, funcţionarea efcientă a regiunii оn sistemul modern de relaţii internaţionale Acest subiect ar putea să capete, datorită comunitaţii europene, o semnifcaţie constructiv nouă оn procesul multilateral al reglementării transnistrene.

Astfel, un aspect relevant оn formarea unui spaţiu politic şi socio-economic nou оn regiune constă оn nevoia de a depăşi efectele negative caracteristice „confictului оngheţat”, precum şi de a elebora măsuri socio-politice pozitive, fxate prin autoritatea şi garanţiile părţilor - mediatorii soluţionării confictului Transnistrean.

Comunitatea europeană trebuie să-şi concentreze eforturile de stabilizare pentru atingerea unui consens social şi politic şi a unei оnţelegeri inter-etnice оn regiunea cu un statut juridic in­ternaţional ambiguu implicarea mai activă a uniunii Europene оn eforturile internaţionale de mediere оn sfera reglementării transnistrene ar putea facilita căutarea unor soluţii optime, care sunt оn măsură să atenueze focarele locale de tensiune оn regiune.

Soluţia europeană vizavi de problema incertitudinii statutului internaţional al regiunii оi va permite acesteia să depăşească marginalizarea socio-politică şi economică şi să devină o punte viabilă de dialog оntre cultura slavonă şi cea romană, să-şi manifeste eforturile оn competiţia pentru poziţia de lider оn sfera comunicaţiilor de transport subregional şi alte domenii.

In scopul creării unor condiţii socio-economice pentru оmbunătăţirea climatului politic este necesară direcţionarea unor surse fnanciare suplimentare pentru a оmbunătăţi calitatea infras-tructurii vamale şi frontaliere, crearea condiţiilor optime pentru traversarea frontierelor оn mod mai rapid şi facil a mărfurilor, ţinвnd cont de experienţa europeană.

Incepănd cu decembrie 2005, pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene activează misiunea uE Оn martie 2006, republica Moldova, cu asistenţa ucrainei, a introdus un nou regim vamal ce reglementează activitatea economică externă a Transnistriei Оn prezent, оn ucraina, Moldova, Transnistria există opinii care susţin caracterul pozitiv al acestor măsuri Оn special, se evidenţiază ieşirea din umbră a unei părţi esenţiale ale reprezentanţilor mediului de afaceri local, de asemenea, este remarcat faptul că intensifcarea controlului la frontieră cu aju-torul instituţiilor Europene „a оnmormăntat” mitul despre regiunea transnistreană drept „gaură neagră” afată оn inima Europei, prin care se presupune că ar fi trecut fuxurile de contrabandă, caravane de arme şi droguri.

Toate subiectele politice distructive, care infuenţau negativ caracterul relaţiilor dintre părţi, au fost scoase de pe ordinea de zi Această contribuţie semnifcativă a UE оn rezolvarea unui dintre cele mai tensionate conficte оn relaţiile politice dintre părţi, pănă оn prezent, nu este apreciată la justa ei valoare Оn continuare, este nevoie de un volum mare de lucru analitic şi informaţio­nal, pentru a depăşi „convulsiile politice” ale procesul de negocieri, care generează neоncredere reciprocă.

Ţinănd cont de cele menţionate pănă acum, poate fi constatat faptul că datorită participării active a UE, оn jurul dimensiunii vamale a reglementării transnistrene s-a format o situaţie nouă, care ar putea condiţiona rezolvarea cu succes a unui complex оntreg de probleme difcile.

Factorul primar capabil să infuenţeze оn mod pozitiv evoluţia dialogului politic bilateral poate f considerat activităţile instituţiilor europene оn următoarele domenii:

1 Dezvoltarea eforturilor comune оn vederea legalizării treptate a procesului de circulaţie a mărfurilor şi serviciilor, reducerea componentei оntunecate a relaţiilor comerciale оn regiunea frontierelor transnistrene.

In acest sens, pentru a diminua riscurile politice ce constau оn posibila stagnare a procesului de negocieri pe marginea reglementării transnistrene, este oportun de a atrage partea transnis­treană оn organizarea discuţiilor şi consultărilor privitor la un spectru larg de probleme, ceea ce va contribui la posibila elaborare a unor variante de compromis.

2.     Elaborarea şi introducerea de măsuri pentru intensifcarea regimului vamal оn regiunea frontierelor transnistrene prin folosirea inovaţiilor, pentru un control mai efcient asupra fuxului de mărfuri (inclusiv modernizarea sistemelor electronice de control al tranzitului de mărfuri existente).

3.     Dinamizarea activităţii comunităţii de experţi оn vederea sprijinirii unui dialog efcient la nivel de experţi.

Cu toate acestea, оn realizarea unei asemenea activităţi trebuie să se ţină cont de politizarea excesivă a problemei date rezolvarea оntrebărilor trebuie să poarte un caracter complex, luвndu-se оn considerare opiniile şi poziţiile participanţilor оn procesul de negocieri o astfel de abordare ar permite minimizarea esenţială a potenţialul negativ al riscurilor politice.

Obiectivul final şi principal al acestei cooperări trebuie să fe transformarea zonei frontaliere transnistrene intr-o regiune stabilă ce funcţionează оn conformitate cu standardele Europene.

Actualmente, situaţia ce se confgurează оn spaţiul european politic, socio-economic, cul­tural şi informaţional este cu adevărat unică cel de-al treilea mileniu a asigurat Europei o pace continentală, оn care nu există nici confruntări directe, şi nici blocuri militar-politice ostile unul celuilalt Ţările europene sunt unite оn baza unor valori democratice comune şi au scopuri politice unitare uniunea Europeană a devenit un „pol” autonom puternic şi principala forţă motrică la procesul de formare a unui nou sistem multipolar de relaţii internaţionale condiţiile istorice şi politice existente arată că rolul Europei оn soluţionarea problemelor securităţii regionale оn regiunea Mării Negre va creşte constant.

Europa urmează să devină un generator de stabilitate strategică cuprinzătoare, iniţiatorul unor soluţii politice neobişnuite noi şi a iniţiativelor politice оn sfera reglementării transnistrene Probabil, anume Europa trebuie să facă prima pasul politic decisiv оn оntвmpinarea „Estului”, un pas оntru atingerea unui compromis politic general.

„Estul. Lucrurile… sunt şi nu sunt оn mişcare”

Unul din principalii factori, care, оn mare măsură, determină perspectivele de soluţionare a problemei transnistrene, este poziţia Moscovei Trăsătură caracteristică a activităţii actuale a politicii externe a Federaţiei ruse este un „val” nou de dinamizarea a dialogulul moldo-rus intereselor rusiei оi corespunde soluţionarea problemei transnistrene оn condiţiile menţinerii integrităţii teritoriale a republicii Moldova Tendinţele recente оn evoluţia relaţiilor economice moldo-ruse demonstrează faptul că părţile au stabilit reguli speciale pentru un regim de colabora-rea maximală cu scopul impulsionării relaţiilor economice unul dintre aspectele cheie ale politicii ruse оn aceasta direcţie este asigurarea condiţiilor necesare pentru a introduce оntreprinderile din Transnistria оn cadrul economic şi legal al republicii Moldova Acest pas este esenţial pentru apropierea poziţiilor chişinăului şi Tiraspolului, cu scopul atingerii compromisului politic de către părţile afate оn confict.

Rusia tinde să sprijine politica moldoveană privind integrarea economică a оntreprinderilor transnistrene оn economia republicii Moldova guvernul Federaţiei ruse a ridicat aproape toate interdicţiile şi restricţiile la importurile de produse din republica Moldova Оntreprinderile Tran-nistrenene, practic, au posibilitate să exporte produsele sale оn Rusia, cu respectarea cerinţelor legislaţiei moldoveneşti оn domeniul vămuirii mărfurilor.

La etapa actuală, Moscova tinde să accelereze procesul de semnare a unui plan nou оn dome­niul reglementării transnistrene, care să corespundă intereselor geopolitice ale rusiei оn regiune Оn acest context, Rusia оncearcă să demonstreze comunităţii internaţionale rolul său constructiv de „reprezentant transnistrean”, neutralizвnd totodată efectele negative ale confictului militar-politic din caucaz.

Diplomaţia rusă, la fel ca şi cinci ani оn urmă, оn timpul activităţilor turbulente de toamnă a lui Dmitry Kozak, оncearcă să grăbească procesul de negocieri sau, cel puţin, să demonstreze existenţa acestuia, оncercвnd să aducă părţile la masa tratativelor similar anului 2003, se preconi-zează desfăşurarea unor оntrevederi trilaterale comune, se discută оn prealabil diverse propuneri, se оncearcă omogenizarea poziţiilor, sursele mass-media difuzează activ variate subiecte politice relevante, sensibilizănd opinia publică privind perspectiva unei soluţionări a problemei оn viitorul apropiat.

Stagnarea оndelungată generală a procesului de negocieri оn sfera reglementării transnistrene, pe fonul evenimentelor din osetia de sud, au un impact negativ asupra imaginii de pacifcator al rusiei, ceea ce explică оn mare parte asemenea ambiţii.

Cu toate acestea, realizarea eforturilor Federaţiei ruse, planifcarea unui nou model de so­luţionare a confictului transnistrean implică multe difcultăţi Tiraspolul supus anterior оn mod repetat unor presiuni politice şi economice, refuză să creadă оn posibilitatea realizării unui com­promis politic.

Conducerea transnistreană este determinată să accepte forma federativă reală a unui nou stat, dar categoric resping statutul de autonomie prevăzut оn conformitate cu legea adoptată de către republica Moldova оn 2005 Paşii formali оntreprinşi оn оntвmpinarea unei părţi faţă de cealaltă, оntвlnirile rare a conducătorilor elitelor, alături de retorica contraproductivă şi documentele inacceptibile, demonstrează оn mod clar caracterul forţat, impus din exterior al dialogului o asemenea formă de impunere a unei оnţelegeri şi păci оn sfera reglementării transnistrene, deja de mult timp оncoace, оncearcă dar fără success să ajungă la compromisul necesar.

Soluţia propusă de Rusia presupune realizarea planului cunoscut оn cercurile politice sub denumirea tendenţioasă - „Planul Kozak - 2” Оn acest sens, chişinăul contează оn mod serios pe sprijinul rusiei Moldova poate tinde la iniţierea unui proces de menţinere a păcii exemplar, оntr-un mod civilizat şi оn spiritul „normelor democratice” un astfel de process ar putea reprezenta o alternativă pozitivă evenimentelor din caucaz, eliminвnd toate оntrebările оn Europa despre specifcul metodelor ruse de soluţionare a confictelor un alt factor оn favoarea acestui scenariu este omiterea resurselor geopolitice sufciente pentru ca Rusia să poată asigura recunoaşterea Transnistriei şi păstrarea acesteia оn orbita infuenţei sale Rusia nu are frontiere comune cu Transnistria, de aceea aplicarea soluţiei politice similare cazului cu osetia de sud şi Abhazia este exclusă conţinutul iniţiativelor politice ruse prevede rezolvarea problemei transnistrene pe calea federalizării asimetrice a republicii Moldova Actualmente, Rusia lucrează activ asupra procesului informaţional de formare a unor mişcări pozitive оn relaţiile dintre părţi Programul presupune minimum demonstraţia unui dialog politic efcient dintre chişinău şi Tiraspol, care trebuia să aibă loc оnainte de summit-ul NATo din decembrie 2008.

Cel de-al doilea pseudo-promotor al procesului politic de reglementare transnistreană este viitoarea campanie electorală din rM, al cărui format оn mod inevitabil solicită subiecte politice actuale al procesului de negocieri Оn mod cert, conducerea republicii Moldova va utiliza su-biectul transnistrean pentru a оmbunătăţi proprii indicatori electorali, ceea ce, оn general, exlude posibilitatea realizării „unui blitzkrieg оn sfera reglementării transnistrene” оn viitorul apropiat Această motivaţie politică va оncuraja interacţiunea intensă dintre chişinau şi Moscova, оn per­spectiva apropiată.

Pe de altă parte, subiectul privitor la „Kozak-2” poate f utilizat оn calitate de măsură informaţi-onală necesară doar pentru menţinerea externă a formatului de negocieri, drept dovadă a bunăvo-inţei dintre părţi оn privinţa restabilirii dialogului şi cooperării Această abordare refectă principiul „deciziei amвnate”, după care, din anul 2003, se ghidează părţile la masa de negocieri.

Un răspuns simetric activităţii politice externe ruse a survenit din partea unor participanţi şi mediatori ai procesului de negocieri, care оncearcă astăzi să se opună planurilor ruse оn sfera menţinerii păcii Aliaţi politici paradoxali оn acest duel diplomatic incert au devenit uniunea Europeană, SUA şi Transnistria.

Occidentul, оn primul rănd SUA, din motive politice, nu au fost deloc interesate ca Rusia să se prezinte la summit-ul NATO din decembrie 2008, оn faţa comunităţii europene оn calitate de „pacifcator оn confictul transnistrean” Aceasta stimulează activitatea politică a suA pe plan diplomatic, оn vederea reţinerii iniţiativelor ruse оn domeniul menţinerii păcii Propunerile ruse vor f tratate ca „diplomaţie secretă” inacceptabilă pentru ţările democratice, precum şi drept igno-rare a normelor internaţionale Оn cel mai rău caz, se poate presupune „situaţia deja-vu - Kozak 1 (2003)”, caracterizat prin presiunea politică asupra republicii Moldova, precum şi „valurile de nemulţumire a populaţiei” оn piaţa centrală din chişinău.

Acţiunile condiţional-optative ale Moscovei pentru reanimarea dialogului оntre părţi cauzează o rezistenţă pasivă din partea Tiraspolului, care se afă оn prezent, оn contextul politic existent, intr-o adevarată „grevă italiană” Оn special, partea transnistreană оntreprinde acţiuni multilate-rale pentru a dezorganiza negocierile dintre chişinău şi Tiraspol, la cel mai оnalt nivel Trebuie recunoscut faptul că aceste acţiuni se soldează cu succes ca rezultat al eforturilor depuse s-a reuşit provocarea a cвteva subiecte informaţionale contraproductive, care pun la оndoială efcienţa dialogului оn continuare.

Aşa-zisul „măr al discordiei” оn relaţiile dintre Rusia şi occident este problema păstrării pre-zenţei militare ruse оn Transnistria Aspect caracteristic al acestei situaţii a fost atragerea atenţiei comunităţii internaţionale оn permanenţă, de către Moldova asupra responsabilităţii Federaţiei ruse privind nerespectarea obligaţiilor оnţelegerilor de la istanbul privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul regiunii.

Pe de altă parte, Rusia este preocupată de tendinţa permanentă a Moldovei de a internaţio-naliza procesul de menţinere a păcii, оn vederea оnlocuirii observatorilor militari cu cei civili Оn prezent, republica Moldova se оngrijorează tot mai mult de prezenţa militară rusă оn regiune Această оntrebare este оn continuare un fel de „punct nevralgic” оn reglementarea transnistreană Problema dată trebuie să fe rezolvată pe calea unui compromis.

Cu toate acestea, trebuie remarcat că natura eforturilor diplomatice ale Moscovei оn sfera reglementării transnistrene, probabil, mai indică faptul că Rusia nu s-a decis cu privire la forma de rezolvare a confictului Politica Federaţiei ruse va f determinată оn funcţie de rezultatul eforturilor privind recunoaşterea internaţională a independenţei osetiei de sud şi Abkhaziei revitalizarea politicii ruse оn sfera reglementării transnistrene, probabil, că scoate оn evidenţă sarcina politică curentă - de a juca un rol dominant оn formatul 5+2 de asemenea, trebuie de recunoscut faptul că obiectivul strategic al Moscovei este, probabil, nu cel de soluţionare a con­fictului transnistrean, ci de consolidare militară şi politică a neutralităţii republicii Moldova. In acest sens, viitoarea Moldova reunifcată este vizată ca unul din factorii de securitate, ţinвnd cont de interesele geopolitice ale rusiei.

Astfel, este evident faptul că оn formatul 1 + 1 nu mai poate deveni un mecanism efcient pentru rezolvarea problemei. In prezent, acestuia i se opun puterile, care se afă pe poziţii politi-ce diametral opuse spre deosebire de situaţia din caucaz, riscurile politice privind escaladarea situaţiei socio-politice оn Transnistria sunt puţin probabile Ţinănd cont de situaţia actuală, Rusia nu se va hotărв să deschidă pe nistru „al doilea front al recunoaşterii”. In acest context, se deschid oportunităţi pentru оmbunătăţirea dialogului politic cu participarea tuturor părţilor cointeresate оn vederea găsirii unei formule reciproc acceptabile pentru reglementarea transnistreană.

Chişinău-Tiraspol, drumul difcil al dialogului politic: starea actuală a problemei

Procesul de negocieri pentru normalizarea relaţiilor dintre chişinău şi Tiraspol a оnceput cu mult оnainte de escaladarea fazei militare a confictului şi nu este o consecinţă directă a confic­tului. Părţile au parcurs un drum lung de dialog politic, dar poziţiile lor sunt оncă departe de o оnţelegere reciprocă cele mai multe lacune şi pauze оn cadrul negocierilor s-au format оn ultimii şapte ani Оn aceeaşi perioadă, spre deosebire de „perioada calmă” a anilor ‘90 s-au discutat cele mai ambiţioase proiecte politice adresate problemei transnistrene. In anul 2002, părţilor li s-a propus planul oscE, оn 2003 „Planului Kozak”, оn 2005 „Planul iuşcenko” şi iniţiativa republicii. Moldova exprimată prin lege privind statutul localităţilor din stвnga nistrului Practic, оncepвnd din 2006 şi pвnă оn prezent, оn regiune se aşteaptă cu nelinişte apariţia planului „Kozak - 2”.

Valurile de iniţiative politice privind reglementarea transnistreană оnvăluieşte Transnistria, dar trebuie de recunoscut faptul că, оn linii generale, acestea nu a adus rezultatele dorite Per-spectivele de soluţionare a confictului par incerte, „reglemenatrea transnistreană” оngreunată de moştenirea confictuală se afă practic оn poziţia оn care a fost lăsată mulţi ani оn urmă.

Obţinerea unui compromis politic este tergiversată оn prezent de aspectele contraproductive ale relaţiilor bilaterale, care sunt transpuse оn spaţiul socio-politic.

Trebuie de recunoscut faptul că societatea, de regulă, se consolidează оn cel mai efcient mod оn jurul ideilor negative (оn special, cum ar f „anticontrabandă”, „anti-terorismul”, „anticorupţia”) Оn acest sens, elita politică, inclusiv cea antrenată оn reglementarea transnistreană, se orientează pe dezvoltarea de tehnologii de Pr, оn primul rвnd, оn direcţia aşa-numitului „Pr negru” Priorităţile orientărilor informaţionale sunt оndreptate spre ideile negativiste, formвnd o imagine peiorativă a unei sau altei persoane, grup de persoane sau anumitei probleme etc , cu transpunerea lor ulteri-oară asupra statului оn оntregime Această practică оmpiedică foarte mult dezvoltărea unor relaţii normale, duce la dezarmonizarea dialogul bilateral, contribuind la luarea unor decizii politice neadecvate Astăzi, reglementarea transnistreană are nevoie оn mod obligatoriu de eliminarea bagajului politic şi informaţional negativ acumulat оn ultimii ani.

Unul din locurile principale оn majoritatea cazurilor de această natură este ocupat de sin-dromul „nerecunoaşterii” Termenul de „stat nerecunoscut”, observat pe paginile presei ale unor ediţii de expertiză cu renume, este un fel de carte de vizită, dar mai degrabă un preambul la denumirea republicii Moldoveneşti nistrene Acest termen are o оncărcătură ideologică distruc-tivă destul de puternică Trebuie recunoscut faptul, că acţiunile lui au un impact negativ asupra imaginii ţării, atвt оn domeniul politicii externe, cвt şi оn sferele politicii interne Termenul de „stat nerecunoscut” este folosit activ de către oponenţii din Transnistria, pentru a consolida o varietate de subiecte ideologice cu caracter distructiv Factorul „nerecunoaşterii” manipulat abil de adversarii Transnistriei, a devenit un fel de „baston psihologic”, care răneşte dureros conştiinţa publică, serveşte drept scuză pentru crearea unor condiţii inechitabile оn dialogul dintre părţi, inclusiv оn procesul de negociere utilizarea activă a conceptului dat, pe de altă parte, conduce la apropierea treptată a Tiraspolului de ideologia „cetăţii asediate”, şi de formarea a unor imagini de duşman consecvente.

Sarcina actuală a comunităţii de experţi urmează să devină discutarea activă, orientată pe depăşirea conotaţiilor şi termenilor politici negativi Оn special, ca o alternativă pentru termenul de „stat nerecunoscut” poate f folosit astfel de accepţiuni ca stat „de facto”, sau formaţiune publică cu suveranitate alternativă.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, problema „recunoaşterii” este comună atвt pentru Moldova, cвt şi pentru Transnistria Pвnă оn prezent, nici Moldova, nici Transnistria, nu sunt „recunoscute” оn sensul larg al cuvвntului Moldova, recunoscută „de jure” de comunitatea internaţională este „de facto” o ţară cu o suveranitate internă limitată Această suveranitate internă „nu este recunoscută” şi nu se exercită pe o parte semnifcativă a teritoriului ei Оn Transnistria vedem imaginea inversă regiunea are o suveranitate internă deplină recunoscută, cu toate acestea, nu are o capacitate sufcientă pentru realizarea celei externe „sindromul nerecunoaşterii” are impact şi asupra frontierelor externe ale ţării Frontiera de vest a republicii Moldova pвna acum nu este fxată оn baza unui cadru juridic-normativ adecvat, iar o parte mare din zona de est este, de asemenea, complet neechipată.

In acest sens, depăşirea „sindromului nerecunoaşterii”, introducerea termenilor de mai sus оn lexiconul politic al dialogului politic şi оn procesul de negocieri, cu sprijinul comunităţii occiden-tale, ar limita semnifcativ atmosfera confictuală оn domeniul raporturilor politice bilaterale.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că percepţia problemei transnistrene este оngreunată, оn prezent, de o serie de subiecte mitologice „Problema transnistreană” ocupă unul din locurile centrale оn cadrul situaţiilor confictuale actuale, dar de multe ori aspectul lor distorsionat creează o stare de fapt neadecvată şi un fond informaţional şi politic negativ.

In reglementarea transnistreană participă activ organizaţiile non-guvernamentale ale părţilor interesate rolul societăţii civile, оn prezent, este un factor real capabil să contribuie efectiv la soluţionarea confictului organizaţiile non-guvernamentale din republica Moldova-Transnistria, uniunea Europeană, Rusia, Ucraina şi romвnia, pвnă оn prezent, au acumulat un bagaj conside-rabil de proiecte, iniţiative şi propuneri de perspectivă unele dintre ele, cum ar fi binecunoscuta strategie 3 «D», propusă de organizaţia non-guvernamentală, institutul de Politici Publice din republica Moldova, a reprezentat mult timp un ghid pentru politicile conducerii moldovene оn reglementarea transnistreană Merită atenţie şi „Planul trilateral de soluţionare a problemei trans-nistrene”, elaborat оn 2006, de grupul de experţi moldo-romвno-ucrainean, alcătuit din institutul de cooperare Euro-Atlantic (Ucraina), institutul de Politici Publice, Asociaţia pentru democraţie Participativă (RM), centrul pentru Prevenirea confictelor şi Early Warning (romвnia) iniţiativa djarоlgaţkaya, adoptată оn 2006, in timpul activităţii оn comun a reprezentanţilor societăţii civile din ucraina (centrul de cercetare a frontierei sudice a ucrainei, centrul de cercetare a proble-melor societăţii civile) şi Moldova (centrul de cercetare CAPTES), precum şi alte proiecte care au avut, de asemenea, un impact semnifcativ asupra evoluţiei situaţiei.