Etnosurile şi economia nu coincid aproape niciodată.
Denis de Rougemont¹

Integrarea economică a Moldovei şi Transnistriei nu ar fi o ieşire deplină şi sufcientă din situaţia creată оn regiune. Ideea de renaştere economică a regiunii are un caracter transfrontalier, ce suplimen-tează idea redresării naţionale. Atingerea capacităţii de concurenţă a Moldovei-Transnistriei şi Sudului Ucrainei depinde de crearea unei macro-regiuni economice. Ucraina are un potenţial considerabil şi o perspectivă de creare a unei baze efciente intelectuale, economice şi sociale pentru reglementarea con­fictului transnistrean. Idea articolului constă оn aceea că contribuţia ucraineană оn integrarea economică şi reglementarea confictului regional ar putea f realizată cu considerarea experienţei de europenizare, creării regiunilor europene şi dezvoltării colaborării transfrontaliere оn proiectul creării macroregiunii eco­nomice naturale Odessa. Оn articol sunt elucidate avantajele şi neajunsurile europenizării reglementării confictului transnistrean, se argumentează ideea inovatoare оn ceea ce priveşte că integrarea economică este acel element care poate uni оn prezent toată regiunea Moldovei şi Mării Negre. Cu toate acestea caracterul conglomerat şi asemănător al comunităţilor locale, pentru care este caracteristică problema interacţiunii originilor globaliste şi tradiţionaliste se va păstra şi оn viitorul apropiat. Autorul formulează un şir de recomandări primordiale privind realizarea idelor sale: să se efectueze оn Moldova-Transnistria şi Ucraina o actualizare a bazei legislative care reglementează colaborarea transfrontalieră; să se creeze un Centru unic informaţional şi statistic pentru dezvoltarea regiunii; să se elaboreze o Strategie de in-tegrare transfrontalieră economică pe perioada din 2008 pănă оn 20028; să se creeze o Şcoală de lideri regionali, care ar uni comunităţile civile; de оnfinţat un Forum economic moldovenesc care ar consolida elitele antreprenorilor.

Оn opinia unor cercetători cu autoritate ai proceselor internaţionale, simpla proiecţie a tendin-ţelor conturate astăzi оn lume nu permite formularea unei prognoze corecte şi prezicerea ritmului şi direcţiei dezvoltării оn viitor² Faptul că оntregul conţinut al etapei precedente de dezvoltare a spaţiului post-sovietic a fost determinat de constituirea noilor state independente оn baza destră-mării URss şi оn hotarele sovietice, „оn formatul” fostelor republici sovietice, care au aşa-numitele „naţiuni titulare”, nu оnseamnă obligatoriu că оn secolul XXi acest proces de „construcţie naţională” va continua cu succes mai degrabă se va оntвmpla exact invers, viitorul aparţine Europei (sau poate lumii) regiunilor şi acestea reprezintă noile realităţi ale noii ordini mondiale³

Este posibil ca unele caracteristici importante ale noii ordini mondiale să fe relevate unui cercetător atent de către fenomenele paranormale ale relaţiilor internaţionale, reprezentate de aşa-zisele state nerecunoscute Оn acest sens este semnifcativ confictul moldo-transnistrean, ce opune, pe de o parte, un stat unitar din punct de vedere etnic şi, pe de altă parte, o formaţiune social-teritorială bazată pe ideea de multinaţionalitate şi policulturalism Şi mai demonstrativ este faptul că ambele părţi afate оn confict se sprijină pe o istorie comună a regiunii, pe o structură etno-naţională similară a populaţiei şi pe o cultură integrativă probabil, viabilitatea transnistriei se bazează anume pe caracterul de perspectivă al unor asemenea formaţiuni transfrontaliere ambivalente, care pot constitui viitorul teritoriilor riverane mării negre popoarele care locuiesc pe aceste teritorii vor trebui să integreze ambele idei - pe cea naţională şi pe cea transfrontalieră, s le concilieze, să le imprime o nouă calitate, o nouă unitate la un nivel mai оnalt de dezvoltare nimeni nu trebuie să оnvingă pe nimeni, noi - ucrainenii, ruşii, moldovenii, romвnii, găgăuzii şi evreii - putem găsi оmpreună o sinteză a principalelor idei ale secolului XXI - ideea renaşterii naţionale şi ideea creării euroregiunilor transfrontaliere.

Cercetarea atentă a problemei soluţionării confictului transnistrean conduce la extinderea contextului de reglementare: problema оn discuţie nu este despre o reformatare politică banală a spaţiului, ci despre apariţia unei noi calităţi - macroregiunea, singura care include spaţiul cooperării transfrontaliere reale: Republica moldova situată оn dreapta rвului Nistru, inclusiv Găgăuzia, transnistria şi regiunile Ucrainei din zona mării negre Formarea aici a unei pieţe comune, a comunicaţiilor comune, a unui stil şi mod de viaţă comune, apropierea intereselor şi оntrepătrunderea culturilor au loc aici demult şi este timpul pentru conştientizarea acestui pro-ces şi оnţelegerea lui Оn contextul evoluţiilor sociale, economice şi culturale, оnregistrate оn noua regiune (s-o numim „nistreană”, deşi оnţelegerea esenţei acestei regiuni de către unii politicieni ucraineni, care folosesc deja acest nume, se deosebeşte de оnţelegerea noastră s-ar putea ca, ţi-nвnd cont de оnsemnătatea oraşului odesa оn calitate de port maritim şi centru cultural şi istoric, această macroregiune ar f trebuit să se numească „macroregiunea odesa”), noi punem problema rolului regiunilor Ucrainei din zona mării negre оn soluţionarea confictului transnistrean, rolu-lui Ucrainei оn crearea bazei intelectuale, economice şi sociale pentru reglementare contribuţia economică sistemică a Ucrainei poate deveni componenta lipsă a soluţionării, cel de-al „cincilea element” pentru pace şi dezvoltare оn regiune.

Premisele economice şi difcultăţile de creare a macroregiunii Odesa оn calitate de fundament pentru reglementare

Caracteristicile comparative ale economiilor moldovei, situată оn partea dreaptă a rвului Nistru, transnistriei şi regiunilor Ucrainei din zona mării negre arată caracterul lor complementar şi capacitatea pentru simbioză Bine-cunoscuta cercetătoare rusă tamara Guzenkova remarcă „orientarea agrară” a economiei Republicii Moldova şi „predominarea sectorului industrial” оn economia Transnistriei⁴ Regiunile Odesa şi Nikolaev ale Ucrainei sunt, conform structurii pro-priilor economii, industrial-agrare, iar regiunea Herson este agrar-industrială, totodată regiunea Odessa find una dintre cele mai dezvoltate regiuni ucrainene din punct de vedere economic Оnsă aici cel mai important este potenţialul de tranzitare şi de comerţ al regiunilor Ucrainei din zona mării negre Aici sunt concentrate Porturile-Cheie de la marea neagră ale Ucrainei - Odesa, iIicevsk, Belgorod-Dnestrovsk, Nikolaev, Herson, Skadovsk; Porturile pe rвul Dunărea - Reni, Ismail, Vilkovo, Chilia Funcţionează conducta de petrol Odesa-Brody, este dezvoltată o reţea de căi ferate şi drumuri auto⁵ Moldova agrară de pe malul drept al Nistrului, inclusiv Găgăuzia, transnistria industrială şi regiunile Ucrainei de la marea neagră de tranzit şi de comerţ practic se completează reciproc.

Caracterul transfrontalier al ţărilor din bazinul mării negre constituie o premisă semnif-cativă pentru constituirea macroregiunii economice odesa⁶ Şi moldova din dreapta Nistrului, şi transnistria, şi sudul Ucrainei sunt populate de etnosuri transfrontaliere (minorităţi): ruşi, ucraineni, moldoveni, găgăuzi, bulgari, evrei etc componentele etnice similare ale acestor state şi regiuni generează o senzaţie atвt de unică a apropierii lor.

Ca o premisă pentru crearea macroregiunii reale odessa (macroregiunea cuprinsă оntre marea neagră şi Nistru) poate f privită euroregiunea „Dunărea de Jos”, formată оn anul 1998, şi compusă din: regiunea odesa (Ucraina), raioanele cahul şi cantemir (Republica moldova), judeţele Brăila, Galaţi şi tulcea (Romвnia) Această euroregiune a fost constituită conform pre-vederilor convenţiei-cadru europene privind cooperarea transfrontalieră a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale

Intre anii 1993 şi 2007, cu participarea Ucrainei au fost create şapte euroregiuni, оn care sunt atrase nouă regiuni ucrainene In 2002 a fost оnfinţată comisia interdepartamentală pentru dez-voltarea cooperării transfrontaliere şi a euroregiunilor (nu s-a convocat din 2003), a fost aprobat programul de dezvoltare al euroregiunilor Оn realitate, totuşi, euroregiunile nu funcţionează şi este uşor să te convingi de asta dacă vizitezi paginile de internet ale respectivelor administraţii regionale de stat - paginile sunt completate cu informaţii оnvechite despre оntвlnirile protocolare ale funcţionarilor De ce cooperarea transfrontalieră, care dispune de un asemenea potenţial economic imens, nu se dezvoltă? Este acest fapt оntămplător?

Printre circumstanţele principale care infuenţează negativ evoluţia colaborării transfronta­liere şi elementele care оn mod sigur pot оmpiedica оnfinţarea macroregiunii unite odesa, situată оntre cele două rвuri Nistru şi nipru, ca formă de integrare economică a regiunilor şi de depăşire a vechiului confict regional din transnistria, pot f menţionate următoarele.

Regiunea Kiev se teme foarte mult chiar şi de o aluzie la separatism, find conştientă оn mod serios de lipsa „rezervei de siguranţă” a Ucrainei оn calitate de stat iată de ce este exclus de pe ordinea de zi subiectul federalizării Ucrainei şi realizării reformei teritorial-administrative pentru a modifca acea оmpărţire a ţării оn regiuni, оncă de pe vremea lui stalin iată de ce nu mai dispunem de lideri eminenţi care au pledat strălucit pentru federalizare, adesea de pe poziţii politice opuse (Veaceslav ciornovol şi Evgheni Kuşnarev) iată de ce Ucraina s-a pomenit „fără Kucima”, care a elaborat proiectul de separare a Ucrainei оn nouă teritorii cu propriile parlamente şi guverne iată de ce regiunile staliniste, cu sens de ţinuturi, au fost redenumite de teoreticienii de la Kiev оn simple „regiuni” şi astfel a fost efectuată o tentativă de schimbare ordinară a „plăcuţelor” pe vechile instituţii sovietice, care оnsă nu modifcă esenţa acestor instituţii Din acelaşi motiv conducătorii regiunilor nu sunt aleşi, ci numiţi de către funcţionarii de la Kiev din rвndurile celor care nu vor deveni niciodată lideri carismatici, care niciodată nu vor f votaţi de cetăţenii regiunii Kievul ofcial nu permite conducătorilor de regiuni să dezvolte relaţii transfrontaliere internaţionale cu adevă-rat reale, păstrвnd monopolul centrului asupra politicii externe Declarвndu-şi aspiraţia pentru integrarea оn Europa regiunilor, оn realitate Ucraina multiplică centralizarea totalitară atвt оn domeniul politicii, cвt şi оn domeniul economiei Оn politică, aceasta se manifestă prin impunerea unui tabu asupra unor direcţii оntregi (de exemplu, cooperarea transfrontalieră), iar оn economie, de pildă, оn faptul că, оn calitatea sa de capitală, Kievul este una din cele două regiuni-donatoare, alături de Donbas motivul nu este că oraşul Kiev dispune de o industrie dezvoltată, la fel ca оn Donbas, ci pentru că „Kievul este moscova astăzi”, unde, оn mod artifcial şi administrativ, sunt concentrate fuxurile fnanciare, este creată „o zonă economică deosebită”, la fel cum оn Uniunea sovietică s-a procedat cu moscova, unde şi preţurile sunt mai ridicate, şi salariile sunt mai mari, şi capacitatea de cumpărare a monedei este mai puternică decвt оn restul ţării Оn jurul Kievului a fost creat un hotar economic invizibil, ce separă această vitrină a Ucrainei de celelalte provincii nefericite Kievul distribuie după propria judecată subvenţiile pentru regiunile Ucrainei, insufвnd elitelor locale şi populaţiei ideea vicioasă şi afată оn contradicţie cu principiile pieţei despre „lipsa de rentabilitate” imaginară, „caracterul neputincios” şi dependenţa de Kiev.

Subiectele cooperării transfrontaliere sunt supravegheate оn cadrul administraţiilor regionale de către departamentele pentru relaţii internaţionale, existente оncă de pe timpurile sovietice, ale căror sarcini nu vizează dezvoltarea cooperării transfrontaliere, ci golirea acesteia de conţinut, re-ducerea colaborării la оntвlniri ceremonioase şi semnarea unor „protocoale de intenţii”de inspiraţie sovietică Este sufcient să amintim că оn Ucraina democratică este valabilă оncă interdicţia pentru străini de a vizita organele administraţiei locale fără permisiunea specială a serviciilor secrete, care trebuie perfectată cu cвteva săptămвni оnaintea оntвlnirii Оn acest caz este necesară motivarea detaliată a acestei оntrevederi, oferirea de informaţii despre vizitatori (Autorul s-a confruntat cu acţiunea acestei dispoziţii a cabinetului de miniştri cu ocazia primirii unei delegaţii poloneze оn oraşul Herson, оntre 14 şi 17 aprilie 2008, оn componenţa căreia se afa senatorul Republicii poloneze, stanislaw Gogacz, şi profesorul Universităţii catolice din Lublin, slawomir particky Şeful-adjunct al administraţiei regiunii Herson, Larisa olenkovskaia, a refuzat оntоlnirea cu dele-gaţia poloneză, făcвnd referire la această interdicţie) Este clar că federalismul şi regionalismul оn „stil sovietic” nu pot reprezenta un model pentru edifcarea Ucrainei moderne, оnsă trecerea sub tăcere şi negarea federalismului european, regionalismului de tip european nu pot f justifcate de nici un fel de temeri şi reprezintă un mijloc de păstrare a monopolului banal al puterii centrale, a vestitei „verticale a puterii”, pe care o apără nomenclatura ucraineană post-sovietică, perimată оn esenţă şi totalitară la origine.

Toate motivele ulterioare ale dezvoltării insufciente a cooperării transfrontaliere, pe care le identifcă experţii şi analiştii contemporani, sunt rezultatul acţiunii motivului principal menţionat deja

In opinia revistei de autoritate „Nationalnaya bezpeka i oborona”, motivele sunt următoa-rele:

■      Caracterul nedefnit al atribuţiilor organelor puterii locale şi autoguvernării locale оn domeniul cooperării transfrontaliere

■       Sprijinul insufcient din partea statului (inclusiv fnanciar) pentru programele şi proiectele de cooperare transfrontalieră; ritmurile lente de construcţie de către partea ucraineană a infrastructurii de lвngă graniţă

■       Atragerea modestă a structurilor lumii de afaceri şi organizaţiilor „sectorului trei”

■       Lipsa comunicaţiilor orizontale

■       Caracterul limitat al informaţiei statistice veridice şi comparative despre starea şi dezvol­tarea regiunilor; nivelul insufcient de prezentare a regiunilor Ucrainei оn statele Uniunii Europene

■       Calitatea redusă de pregătire şi orientarea nestructurată a proiectelor de colaborare transfrontalieră, depuse de Ucraina spre examinare comisiei Europene Оn consecinţă, reprezentanţii comisiei exprimă оndoieli justifcate cu privire la obţinerea оn cadrul acestor proiecte a valorii adăugate, prin urmare, şi cu privire de oportunitatea fnanţării acestora⁷

intrarea recentă a vecinilor noştri оn zona schengen şi apariţia unor noi complicaţii la obţine­rea vizei de intrare оn ţările vecine de asemenea nu favorizează dezvoltarea cooperării transfron­taliere.

Astăzi putem fără echivoc să concluzionăm că politica Ucrainei оn domeniul cooperării transfrontaliere nu corespunde normelor şi idealurilor europene şi nu valorifcă experienţa eu-ropeană a regionalismului.

Ucraina şi Republica moldova se confruntă cu probleme macroeconomice similare - nivelul modest de incluziune a economiei оn procesul de globalizare economică, lipsa unor progrese struc-turale serioase, condiţionate de admiterea оn structurile economice europene şi internaţionale, nivelul redus al capacităţii de concurenţă pe plan mondial totuşi, caracterul similar al problemelor nu оnseamnă faptul că ele sunt identice: Ucraina deţine o poziţie mai avansată pe calea integrării оn economia mondială, ceea ce demonstrează o dată оn plus caracterul util al participării la con-stituirea macroregiunii transfrontaliere odesa Gradul de atractivitate al macroregiunii odessa se poate extinde odată cu ridicarea nivelului economiei, cu incluziunea ei mai mare оn diviziunea internaţională a muncii şi majorarea aici a proporţiei industriilor de оnaltă tehnologie

Cea mai cunoscută evaluare complexă a gradului de incluziune a fecărei ţări оn procesele de globalizare este realizată de „Indicele globalizării” (Globalization Index Rankings) Acest in­dicator multidimensional include gradul de angajare politică internaţională a statului (prezenţa оn cadrul organizaţiilor internaţionale, numărul reprezentanţelor diplomatice etc ), dezvoltarea tehnologiilor globale (numărul de utilizatori internet, numărul de gazde internet etc ), contactele internaţionale personale (turism, transferuri de bani transfrontaliere etc ) şi dezvoltarea integrării economice (comerţ, investiţii etc ) Оn acest clasament al globalizării Ucraina se situează pe poziţia a 42-a, ţara find mai mult implicată оn dezvoltarea integrării economice şi mai puţin оn sistemul contactelor personale, dezvoltarea tehnologiilor оnalte şi procesele politice internaţionale⁸ Re­publica moldova nu este deocamdată inclusă оn lista ţărilor evaluate.

Viitoarea macroregiune se va confrunta cu problema оntвrzierilor оn condiţiile de funcţionare оn reţelele globale potrivit „indicelui global al pregătirii societăţii pentru funcţionarea оn reţelele globale” (Te Networked Readiness Index 2007-2008 rankings), Ucraina se plasează abia pe locul 70 (3 69 puncte), iar Republica moldova - pe 96 (3 21 puncte) numărul maxim de puncte (5 78) este deţinut de Danemarca, iar minim (2 40) - de Republica ciad⁹ Acest indice include indicatorul utilizării reţelelor şi indicatorul de dezvoltare a oportunităţilor indicatorul de utilizare a reţelelor se calculează оn baza următorilor indici: numărul utilizatorilor internet (la 100 de persoane), numărul utilizatorilor de telefonie mobilă (la 100 de persoane), numărul utilizatorilor internet la un o singură gazdă, procentul calculatoarelor conectate la internet, disponibilitatea serviciilor internet indicatorul de dezvoltare a oportunităţilor include disponibilitatea reţelelor, politica de dezvoltare a reţelelor, dezvoltarea reţelelor sociale, dezvoltarea economiei de reţea (guvernare electronică, comerţ electronic).

Corupţia este o altă problemă acută care poate ameninţa marcoregiunea organizaţia inter­naţională Transparency International calculează „indicele de percepţie a corupţiei” (percepţia oamenilor de afaceri şi a experţilor privind corupţia оn sectorul public) Оn 2008, conform acestui indice, Republica moldova ocupă locul 109 (2,9 puncte), iar Ucraina - 134 (2,5) Rezultatele sunt plasate pe o scară de la 0 puncte (foarte corupt) la 10 puncte (foarte curat)^10.

Premisa cea mai importantă pentru unifcarea economiilor din macroregiune o poate constitui comunitatea tipurilor de administrare economică, determinată de asemănarea comportamentelor economice ale gospodăriilor casnice Faptul este explicat de similitudinea condiţiilor de viaţă geografce, climaterice şi socio-culturale ale populaţiei.

In acelaşi timp, o problemă comună rămвne dependenţa socială şi economică a unei părţi a populaţiei ca fenomen al conştiinţei şi comportamentului economic al cetăţenilor Ucrainei şi Republicii moldova Оn ciuda faptului că societatea ucraineană şi cea moldovenească, precum şi societatea transnistreană au fost incluse оn procesul global de individualizare a vieţii economice, o parte din populaţie se simte оncă atrasă de ordinea veche, care presupune un spaţiu restrвns al libertăţilor individuale şi o responsabilitate individuală minimă se menţine fenomenul ori-entărilor de masă spre „dependenţă”, ce apar оn legătură cu schimburile de resurse economice Оn Ucraina, moldova şi transnistria politicienii şi reprezentanţii autorităţilor folosesc adesea retorica de „redistribuire” sunt dominante dispoziţiile ce оncurajează majorarea programelor de asistenţă socială.

Repercusiunile politicii de оngrădire оn regiune a libertăţilor economice

Pentru realizarea cu succes a ideii macroregiunii odesa (macroregiunea cuprinsă оntre marea neagră şi Nistru), Ucraina urmează să aplice un program complex şi solid de cooperare transfron-talieră şi să renunţe, cel puţin, la tentativele politicii artifciale de оngrădire a libertăţii economice a transnistriei, care subminează ideea de integrare economică a regiunii оn calitate de mijloc de soluţionare şi reglementare a confictului regional.

Conform unor calcule modeste, media anuală a schimburilor comerciale externe ale transnis­triei reprezintă 770 milioane de dolari SUA peste 144 de оntreprinderi din sectorul electro-ener­getic, al construcţiei de maşini, prelucrării metalelor, metalurgiei negre etc asigură schimburile comerciale externe ale regiunii cu aproximativ 59-70 de state¹¹ tranzitul principal al producţiei se efectuează prin Ucraina şi aceasta constituie premisa-cheie pentru completarea reciprocă a regiunilor din componenţa macroregiunii odesa, ceea ce formează fundamentul reglementării Dacă procesul va debuta cu integrarea economică оn calitate de traseu pentru soluţionare şi acesta se va derula оn condiţiile libertăţii economice, şi nu ale aplicării blocadelor şi boicoturilor econo­mice, tranzitul ucrainean este o componentă obligatorie a оntregului proiect.

Introducerea de către Ucraina, оn martie 2006, a noilor reglementări vamale (blocada eco­nomică a transnistriei) a fost un pas orientat оmpotriva intereselor economice ale Ucrainei şi оmpotriva ideii de integrare economică a macroregiunii Această decizie a coincis cu semnarea оmpreună cu statele Unite a acordului de aderare a Ucrainei la organizaţia mondială a comerţului şi eliminarea Amendamentului Jackson-Vanik, care limita din perioada sovietică fuxul mărfurilor din Ucraina оn SUA.

In condiţiile lipsei de transparenţă a politicii promovate de autorităţile ofciale ale Ucrainei privind moldova şi transnistria, populaţia Ucrainei nu cunoaşte suma reală a prejudiciului economic pe care l-a suferit Ucraina ca urmare a introducerii noului regim vamal (оn lexiconul transnistriei este vorba de o blocadă economică) o asemenea trecere sub tăcere a consecinţelor produse de politica externă a pricinuit o daună iremediabilă imaginii guvernelor „democratice” ale Ucrainei.

Pentru a aprecia cel puţin ordinul cifrelor acestui prejudiciu, vom menţiona că volumul producţiei introduse din regiunile de frontieră ale Ucrainei este evaluat la 270 milioane de dolari SUA Uzina metalurgică moldovenească din oraşul Rоbniţa a cumpărat, singură, din Ucraina, оn anul 2004, materie primă оn valoare de peste 50 milioane de dolari SUA, iar lunar această uzi­nă achiziţionează din Ucraina pоnă la 100 mii tone de fer vechi prin porturile ucrainene zina metalurgică moldovenească transportă оn fecare lună 85 mii tone de metale laminate probabil, pierderile Ucrainei de pe urma introducerii noului regim vamal se ridică la sute de milioane de dolari SUA [5; 180-181].

Consecinţe similare a avut şi incidentul de la calea ferată din anul 2006, care a constat din suspendarea unilaterală de către Ucraina a transportului de cale ferată cu transnistria, fapt ce a produs de asemenea pagube semnifcative оntreprinderilor ucrainene şi statului Оn scurt timp, Ucraina a reuşit să depăşească, se pare, această decizie anti-economică.

In transnistria Ucraina are interese de afaceri serioase segmentul comun al afacerilor ucrai­nene оn transnistria reprezintă cel puţin un miliard de dolari sUA anual¹² Оnsă existenţa inte­reselor de afaceri nu se refectă оn nici un fel asupra activităţii publice a sectorului de business practic, aceste interese se afă оn „umbra” publică.

Ingrădirea libertăţii comerciale a transnistriei s-a dovedit a f o eroare gravă a politicii exter­ne ucrainene, care a atras după sine atвt pierderi economice colosale, cвt şi un prejudiciu politic exprimat prin sustragerea Ucrainei de la оndeplinirea rolului fresc de pacifcator оn confictul transnistrean.

Calea economică de reglementare şi europenizarea acestui proces

Cercetătorii, observatorii şi participanţii la reglementarea confictului regional ajung practic оn mod unanim la concluzia privind caracterul inevitabil al europenizării procesului de reglementare De altfel, această concluzie este formulată nu оn logica războiului după principiul „sau-sau”, dar mai degrabă оn logica „şi/sau”, atunci cвnd europenizarea doar completează deja componentele existente de conţinut ale reglementării nu este vorba despre оncălcarea drepturilor unor grupuri din cadrul populaţiei, nici despre obţinerea unor privilegii unilaterale de către alte grupuri, nici despre suprimarea simultană a specifcului social şi cultural sau identităţii unor persoane.

Sub termenul de „europenizare” оn contextul rezolvării confictului transnistrean оnţelegem „un proces pus оn acţiune şi stimulat de instituţiile europene, оn primul rвnd de Uniunea Eu­ropeană, prin stabilirea unei relaţii directe оntre deznodămоntul fnal al confictului şi un grad anumit de integrare a părţilor interesate оn structurile europene Această conexiune este realizată prin intermediul unor mecanisme concrete de condiţionare şi socializare, incluse оn procesul de „europenizare”¹³ Atвt participarea activă a Uniunii Europene оn procesul de reglementare, cвt şi crearea de către Uniunea Europeană a unei „structuri-cadru” pentru asemenea reglementare pot constitui o expresie concretă a „europenizării” „Europenizarea” este оntotdeauna asimetrică, pentru că ceilalţi participanţi la procesul de soluţionare nu dispun, de obicei, de mecanisme in-stituţionale de infuenţă asupra poziţiei Uniunii Europene.

Uniunea Europeană atrage tot mai multă atenţie asupra confictului transnistrean Acest fapt este condiţionat deopotrivă de formarea instituţională a Uniunii Europene şi de schimbarea politicii sale, determinată de admiterea membrilor noi - polonia, Lituania şi Romвnia, pentru care subiectul transnistrean este foarte important^14.

O expresie conceptuală a esenţei politicii Uniunii Europene pe direcţia moldo-transnistreană poate f considerată politica Europeană de Vecinătate (European Neighbourhood Policy - ENP), care constă din propunerea de către UE a unei colaborări strвnse cu ţările care nu au la moment perspective de aderare la Uniune^15.

Uniunea Europeană a realizat timp de şase ani un itinerar semnifcativ de implicare оn solu-ţionarea confictului transnistrean:

1)              Adoptarea măsurilor privind blocarea diplomatică a transnistriei - interzicerea eliberării vizelor pentru reprezentanţii autorităţilor transnistrene - anul 2003.

2)              Medierea negocierilor moldo-ucrainene privind colaborarea оn domeniul managemen-tului la frontieră - 2003.

3)              Implicarea reuşită a Uniunii Europene оn negocierile moldo-ruse şi zădărnicirea aşa-numitului „plan Kozak” privind formarea unei moldove federative sub garanţia Rusiei -2003.

4)              Formarea unei politici externe atractive pentru moldova, bazată pe un parteneriat Euro­pean оn comparaţie cu planul Rusiei de federalizare оntr-un stat comun moldovenesc -2003;

5)              Itrarea Uniunii Europene оn componenţa participanţilor la procesul de negocieri оn formatul „5+2” оn calitate de observator, la invitaţia Republicii moldova - 2005.

6)              Instituirea funcţiei de Reprezentant special al Uniunii Europene оn Republica moldova -2005

7)              Lansarea misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră оn moldova şi Ucraina (EU Border Assistance Mission - EUBAM) - 2005.

In ansamblu, Uniunea Europeană s-a anunţat ca un factor puternic оn procesul de reglemen-tare, ca un centru de forţă, оn lipsa căruia rezolvarea confictului este practic imposibilă Оn acelaşi timp, măsurile efectuate nu au adus оn mod real rezultatul aşteptat - soluţionarea confictului transnistrean pe o platformă europeană Uniunea Europeană nu reuşeşte să infuenţeze transfor-marea Republicii moldova оntr-un stat de drept, democratic şi оnforitor, care poate deveni atractiv pentru locuitorii transnistriei Blocada diplomatică şi economică a transnistriei s-a dovedit a f o măsură puţin efcientă sprijinul Ucrainei pentru soluţionarea confictului оn baza abordării europene poartă оn mare parte un caracter declarativ misiunea de Asistenţă EUBAM nu a produs rezultatele scontate - dovezi ale acelor crime internaţionale, pe care, se pretinde, că le-a comis elita transnistriei (contrabandă cu droguri, armament, persoane etc ) Lipsită de efcacitate s-a dovedit coordonarea şi consolidarea politicii externe a Uniunii Europene cu politica externă şi retorica noului stat-membru al UE - Romвnia - privind confictul transnistrean Uniunea Europeană nu a reuşit să stabilească o cooperare constructivă cu Rusia - un jucător important оn procesul de reglementare a confictului.

Poziţia şi politica Uniunii Europene se modifcă şi rămвne semnifcativă atenţia pe care Uni­unea o acordă оnsăşi transnistriei, dinamicii ei pe dimensiunea de politică internă, capacităţilor ei de realizare a unui acord, loialităţii elitei sale de afaceri faţă de modelul european de reglementare a confictului оngheţat Uniunea Europeană extinde utilizarea principiului de condiţionalitate, care presupune nu doar pedepsirea elitei transnistrene, ci şi stimularea ei, mai ales ţinвnd cont de dependenţa transnistriei de exportul producţiei sale оn ţările UE.

Pentru noi sunt de asemenea importante răspunsurile la următoarele оntrebări: Оn ce măsură sunt corelate calea economică de reglementare şi europenizarea ei? care sunt avantajele şi defec-tele europenizării procesului de reglementare? care este consecutivitatea optimă a etapelor de europenizare şi soluţionare?

Este evident că, la etapa iniţială de reglementare, confictul transnistrean se afa la periferia intereselor Uniunii Europene Оn continuare acţiunile UE indicau mai degrabă asupra dominării abordărilor politice ale reglementării Оnsă, pe măsură ce confictul transnistrean traversa o pe-rioadă de stagnare şi, оn realitate, Republica moldovenească nistreană оşi demonstra capacitatea vitală, a devenit evident faptul că abordarea politică este insufcientă De asemenea, оn Republica moldova s-au conturat tendinţe politice de criză, iar Ucraina s-a dovedit а f incapabilă să ducă pвnă la capăt politica de izolare a transnistriei Uniunea Europeană a оnceput să fe interesată de sursele de forţă şi de dinamismul economiei Transnistrene integrarea economică s-a arătat a f elementul care poate unifca оn prezent оntreaga regiune ce cuprinde Moldova şi zona Mării Negre.

Acum europenizarea reglementării transnistrene poate include următoarele componente: 1) afrmarea principiului de activitate economică liberă оn cadrul macroregiunii; 2) оncurajarea integrării economice şi a interacţiunii transfrontaliere оntre actorii economici din moldova, trans-nistria şi regiunile Ucrainei din zona mării negre; 3) investiţiile Uniunii Europene оn proiectele economice comune la nivel transfrontalier; 4) oferirea unor mari granturi fnanciare directe pentru integrarea economică оn regiune; 5) includerea părţilor afate оn confict оn procesul de integrare europeană ca soluţie de rezolvare a confictului; 6) recompensarea participanţilor cu anumite privilegii de integrare europeană.

Şi aici apare оntrebarea, ce poate provoca discuţii, despre consecutivitatea etapelor de europe­nizare şi reglementare ce urmează să se оntreprindă оn primul rвnd: să fe oferit participanţilor la confict un grad sau altul de proximitate (integrare) faţă de Uniunea Europeană оn calitate de condiţie favorabilă pentru soluţionare, sau dimpotrivă, să fe declarat acest grad de integrare eu­ropeană ca premiu pentru reglementare, acordat participanţilor?¹⁶ punănd оn calcul diminuarea interesului populaţiei moldovei faţă de reintegrarea ţării, se poate afrma că acest interes ar putea să dispară оn general оn cazul integrării europene a Republicii moldova (оntr-o formă sau alta) Această circumstanţă face difcilă integrarea europeană a moldovei pоnă la reintegrarea ţării Оn favoarea acestei căi vorbeşte doar argumentul unei moldove din dreapta Nistrului, devenită atractivă pentru transnistreni după o reconstrucţie fnanţată de Uniunea Europeană Оnsă soluţia subvenţiilor fnanciare acordate ţărilor afate оn depresiune economică nu este populară printre statele comunitare, fapt ilustrat de exemplul Bulgariei, care, dimpotrivă, a fost pedepsită pe cale fnanciară pentru non-acţiunile sale оn combaterea corupţiei

Un impediment serios оn calea reglementării economice a confictului, care ar putea .să nu coincidă cu interesele europenizării, оl poate constitui subiectul reprezentării intereselor elitelor regionale soluţia economică de reglementare a confictului, libertatea economică şi integrarea la nivel macroregional vor diminua оn mod semnifcativ valoarea elitelor politice din ţările regi-unii şi ar putea оncuraja elitele lumii afacerilor din sub-regiuni să subaprecieze atвt suveranitatea politică a statelor naţionale, cвt şi rolul elitelor politice din aceste ţări Astfel, astăzi оn moldova, transnistria şi Ucraina opinia publică pune оn discuţie subiectul despre infuenţa exagerată a clanurilor fnanciare şi oligarhice, despre exercitarea disproporţionată şi din umbră a puterii lor asupra proceselor politice din regiune, despre starea actuală a economiilor naţionale şi despre conştiinţa de masă оn Ucraina, moldova şi transnistria Accentul pe „soluţia economică” a regle­mentării оi poate transforma pe aceşti actori care trezesc aversiune оn protagonişti ai procesului de rezolvare a confictului şi acest fapt ar putea avea consecinţe greu de anticipat asupra destinelor democraţiei оn regiune.

Şi din punctul de vedere al conştiinţei de masă, obişnuită cu viciile de către populismul politic, şi din punctul de vedere al confruntării elitelor post-sovietice pentru sferele de infuenţă, şi din punctul de vedere al acutizării concurenţei dintre clanurile fnanciare şi oligarhice din regiune, „economizarea” procesului de reglementare a confictului ridică оn calitate de problemă primor-dială subiectul redistribuirii la scară largă a proprietăţii şi principiile şi regulile unei asemenea redistribuiri mai curвnd va funcţiona un singur principiu: „cel mai mare оl mănвncă pe cel mai mic” Această perspectivă nu este pe placul tuturor se constituie grupuri de interese care nu susţin nici o formă de integrare economică transfrontalieră, care ameninţă bunăstarea lor şi chiar existen-ţa lor Riscurile economice prezente şi temerile politice funcţionează ca un mecanism cumulativ, care consolidează оn mod exponenţial opoziţia faţă de reglementare şi integrare economică.

Avantajele europene ale libertăţii economice şi calitatea оnaltă a vieţii constituie principalul argument оn favoarea europenizării Aceste argumente care oferă un cвştig asigurat pot deveni solide doar ca rezultat al realizării programului de „economizare” a procesului de reglementare a confictului Оn acest caz, politicienii şi oligarhii se supun riscurilor, iar businessul mic şi mijlociu obţine noi oportunităţi categoriile de populaţie dependente din punct de vedere social şi econo­mic se confruntă cu o situaţie de dezbinare: o parte vor prefera să aibă un angajator sigur şi bun, altă parte оnsă este afectată de sindromul numit „Fuga de libertate”, avвnd frică de intensifcarea activităţii lor de muncă, de majorarea vвrstei de pensionare şi de lipsirea de indemnizaţiile şi plăţile sociale de care benefciau оn mod obişnuit.

Fenomenul de europenizare оn interpretarea propagandiştilor post-sovietici, educaţi оn uni-versităţile marxist-leniniste, se prezintă ca o versiune stereotipică a „viitorului luminos”, o oarecare reоncarnare a comunismului, оn care „fecare va primi după nevoie” trivialitatea respingătoare a propagandei euro-integraţioniste reduce la zero avantajele libertăţii cuvвntului şi informaţiei, opiniei independente şi competente.

Fără оndoială, europenizarea reglementării confictului are propriile dezavantaje modul obişnuit de gestionare a gospodăriilor, bazat pe tradiţiile creştinismului ortodox şi pe relaţiile оn esenţă de şerbie, care includ оntreţinerea unei persoane şi dependenţa socio-economică, va fi eradicat caracterul poetic al acestui mod de viaţă, estetica lui de asemenea vor dispărea.

Oraşele situate оn macroregiune vor putea şi vor reuşi să trăiască mai bine, оnsă ele vor оnceta să mai fe „capitale” оn stil bizantin, cu deflări, preşedinţi şi „curţi” mulţi cetăţeni se vor simţi ofensaţi şi sentimentul lor de mвndrie va f jignit din cauza asta.

Uniunea Europeană nu a elaborat o politică cu privire la populaţia vorbitoare de limba rusă din fostul imperiu sovietic şi aceasta este o defcienţă serioasă, care оnseamnă pierderea de către aceşti cetăţeni a propriului specifc („sindromul baltic”).

Procesul de europenizare este оnsoţit de maladii precum migraţia, degradarea sectorului social, marginalizarea populaţiei cu un nivel modest de adaptare la noul stil de viaţă.

De cealaltă parte a balanţei se afă acţiunea spre o nouă calitate, mai оnaltă a vieţii, apariţia noii identităţi europene, sistemul de protecţie a drepturilor omului, garantarea securităţii şi liber­tăţii de corupţie, оn sfоrşit, abolirea frontierelor profund dispreţuite Оn linii mari, o viaţă nouă… pentru alţi oameni noi.

Avantajele şi dezavantajele europenizării procesului de reglementare a confictului transnistrean

Оn opinia experţilor din Ucraina de sud, cooperarea transfrontalieră constituie cel mai im­portant instrument de integrare europeană şi socializare a participanţilor la procesul de rezolvare a confictului transnistrean Această idee şi-a găsit expresia оn programul naţional de integrare a Ucrainei оn Uniunea Europeană, adoptat оn septembrie 2000, şi оn Legea Ucrainei privind coo­perarea transfrontalieră, adoptată la 24 iunie 2002.

Este uimitor faptul că оntreaga cooperare transfrontalieră se localizează practic doar la grani-ţele occidentale ale Ucrainei şi aproape că este оngheţată la frontierele ei de sud - cu ţările-membre ale NATO - turcia şi Romвnia, şi cu prietenele sale, moldova şi transnistria starea de lucruri se explică prin confictele latente dintre Ucraina şi aceste state, la a căror soluţionare Uniunea Europeană nu contribuire оn nici un fel.

Pe de altă parte, chiar оn interiorul Ucrainei de sud promovarea şi organizarea cooperării transfrontaliere se afă оn sarcina departamentelor pentru relaţii internaţionale din cadrul admi-nistraţiilor regionale, care au fost create şi activează de fapt după tiparele sovietice şi care acum mai degrabă оmpiedică decвt sprijină această cooperare.

Оn Ucraina contemporană s-a conturat ceea ce poate f numită „o fereastră spre Europa”, situată la frontiera ucraineano-poloneză Anume aici sunt implementate modelele europene moderne ale cooperării transfrontaliere Frontiera din sudul Ucrainei are un caracter total diferit, alte particularităţi şi sarcini.

Comunităţile conglomerate ale macroregiunii şi calea economică de reglementare a confictului moldo-transnistrean

Analizănd perspectivele şi benefciile integrării economice оn macroregiune (Moldova, Trans­nistria, regiunile Ucrainei din zona Mării Negre), este important ca оn subregiunile formate deja să se facă deosebirea valenţei duble a comunităţilor prezente, constituite din două componente - globală, post-modernă şi tradiţională, patriarhală „comunităţile contemporane оncep să se asemene cu un conglomerat, оn interiorul căruia există, să zicem, două enclave Оn prima enclavă „se izolează” tot ce este modern şi post-modern - aici este „camera de globalizare” Оn cea de-a doua enclavă sunt ocrotite atent, menţinute cu grijă şi răsfăţate toate lucrurile tradiţionale, оnră-dăcinate оn istorie şi identitate, lucrurile natale şi iubite”, notează Aleksei Bogaturov, un cunoscut cercetător al relaţiilor internaţionale¹⁷ integrarea economică оn macroregiunea odesa este agre-ată de ambele componente (Euroregiunea „Dunărea”), deşi оntr-o măsură diferită şi оntr-un stil deosebit unul de altul.

In lucrările noastre consacrate dinamicii proceselor politice interne din transnistria¹⁸ men-ţionăm acţiunea acestor două enclave оn transnistria.

In comunităţile conglomerate interacţiunea şi relaţiile dintre autorităţi şi lumea afacerilor a devenit una dintre problemele cele mai importante Atвt оn Ucraina, cвt şi оn moldova din dreapta Nistrului şi оn transnistria aceste relaţii sunt оncărcate, оntr-o măsură mai mare sau mai mică, de conficte şi difcultăţi Оn Ucraina conduc clanurile fnanciare şi oligarhice şi autorităţile abia se apropie de procesul de reprimare a oligarhiei după modelul liderului rus Vladimir putin şi de instalarea controlului asupra clanurilor oligarhice; оn moldova de pe malul drept al rвului Nistru domină autorităţile; iar оn transnistria a fost creată o schemă de оntrepătrundere a intereselor puterii şi businessului şi a unei confruntări poziţionale subterane pentru infuenţă.

Ar fi eronat şi prea simplu să se concluzioneze că doar una dintre părţile acestor relaţii con-fictuale de dominaţie şi subordonare poate f purtătorul ideii de integrare economică la nivel ma-croregional Оn realitate, ambele părţi au o atitudine loială faţă de această integrare, find motivate de participarea proprie şi de realizarea propriei ideologii a acestei integrări.

Condiţiile necesare ale integrării economice оn macroregiune pot f: 1) garantarea recunoaş-terii reciproce a drepturilor de proprietate ale elitelor de afaceri aparţinвnd participanţilor la integrarea economică (mai ales cвnd este vorba de proprietatea transnistreană şi de proprietatea situată pe teritoriul transnistrean); 2) păstrarea caracterului de conglomerat al subregiunilor, inclu-siv al transnistriei, adică garantarea conservării clasei politice a „tradiţionaliştilor”; 3) extinderea modelului european al relaţiilor dintre autorităţi şi lumea afacerilor; 4) afrmarea managementului modern al strategiei de dezvoltare a regiunilor.

Aici pornim de la premisa că toate comunităţile din macroregiune vor păstra оncă mult timp contururile comunităţii conglomerate şi оn timpul apropiat va persista problema interacţiunii dintre principiul globalist şi principiul tradiţionalist Această convieţuire este personalizată strălucit оn designul politic al comunităţilor regionale: оn transnistria „steaua sherif-ului”* se оmbină, ca logotip al globalizării, cu steaua roşie, logotipul perioadei sovietice.

Dividendele păcii şi integrării economice

Principalul rezultat al participării Ucrainei la integrarea economică la nivel macroregional se proflează оn formarea unei pieţe noi, unui nou tip de educaţie - ambele cu valoare concurenţială Оn prezent, regiunile pe care le analizăm nu sunt competitive potenţialul lor de concurenţă se poate dezvălui doar оn condiţiile integrării economice şi unei cooperări transfrontaliere оnforitoare pe o nouă bază pan-europeană.

Inţelegem caracterul competitiv al regiunii оn accepţiunea europeană, ca pe o capacitate a regiunii de a asigura pentru populaţie o calitate relativ оnaltă a vieţii, iar migraţia оn căutarea unui loc de muncă şi afuxul de investiţii оn regiune sunt criterii ale puterii de concurenţă potrivit defniţiei organizaţiei pentru cooperare Economică şi Dezvoltare (OCED), „o regiune are capa­citate de concurenţă dacă poate atrage şi susţine companii de succes şi poate asigura standarde mai ridicate de viaţă pentru locuitorii regiunii munca califcată şi investiţiile tind să „părăsească” regiunile neconcurente оn favoarea celor mai competitive”^19.

Ideea competitivităţii constă оn faptul că la baza regiunii se afă grupare de tip cluster, grupu-rile de оntreprinderi, unite nu după caracteristicile politice de apartenenţă la un stat sau altul, ci după principiul geografc şi economic, completвndu-se reciproc şi creвnd оn jurul lor un spaţiu al furnizorilor de diverse servicii moldova agrară din dreapta Nistrului, transnistria industrială şi porturile ucrainene de la marea neagră se completează reciproc оn mod reuşit, formвnd o macroregiune comună Formarea grupării de tip cluster a macroregiunii odesa indică asupra vectorului integrării economice: de la Vest spre Est, din moldova de pe malul drept al Nistrului, prin transnistria către regiunile Ucrainei situate оn zona Mării Nnegre.

Criteriile de evaluare a capacităţii de concurenţă a regiunilor din macroregiunea afată оn proces de formare sunt identifcate de „indicele de competitivitate europeană” (European Com­petitiveness Index)²⁰, calculat pentru cвteva regiuni şi state din Europa calculele sunt efectuate оn baza unui număr de 40 de factori, grupaţi оn cinci categorii: creativitate, efcacitate economică, infrastructură şi accesibilitate, angajare оn sectoarele economiei cunoaşterii, educaţie creativitatea se exprimă prin numărul de angajaţi оn activităţi ştiinţifce, de cercetare şi de construcţie la 1000 de persoane; cheltuieli pentru activităţi ştiinţifce, de cercetare şi de construcţie pe cap de locuitor; numărul de solicitări pentru obţinerea patentelor la un milion de populaţie, numărul de angajaţi la 1000 de persoane оn sectorul serviciilor de informare şi comunicaţii.

Apreciind competitivitatea regiunilor noastre, identifcăm fundamentul istoric pe care se poate sprijini integrarea economică şi modernizarea Este vorba, оn primul rвnd, de sistemul economic tradiţional şi modul de administrare, proprii atвt moldovei şi transnistriei, cвt şi su-dului Ucrainei De asemenea, aici poate f inclusă оmbinarea regiunilor cu orientare agrară şi a regiunilor cu orientare industrială, care se completează reciproc Este important gradul оnalt de consolidare a comunităţilor locale, coeziunea lor оn jurul administraţiilor locale Оn acelaşi timp, trebuie pusă оn calcul intensitatea legăturilor de comunicaţie оn regiune.

Mecanismele de renaştere a regiunilor rămвn binecunoscute: liderii noi, europenizarea găndirii (standarde şi planifcare strategică), sistemul de drept internaţional pentru cooperarea transfrontalieră.

* Un grup diversifcat de afaceri transnistrean, cu o prezenţă puternică mărcii sale comerciale pe piaţa de desfacere

Dividendele păcii şi integrării sunt: formarea оn regiuni a clasei de mijloc оn calitate de pur-tător al valorilor europene; obţinerea unei calităţi оnalte a vieţii conform standardelor europene; crearea noilor locuri de muncă şi diminuarea migraţiei de muncă.

Dividendele păcii şi avantajele competitivităţii оn condiţiile creării macroregiunii Odessa

Guvernul Ucrainei, care va f ghidat de ideea asigurării oportunităţilor egale pentru toţi cetăţenii Ucrainei, independent de locul lor de reşedinţă, оşi va orienta politica spre crearea ma­croregiunii odesa, fără să se teamă de consecinţe politice distructive.

Interesele actorilor sau instituţilor cointeresate (stakeholders) de la Kiev, ale persoanelor care contribuie cu cote-părţi la elaborarea politicilor оn domeniul dezvoltării regionale, оn realitate, nu coincid complet cu interesele regiunilor scopul lor este istovirea regiunilor, direcţionarea fuxurilor fnanciare prin Kiev, prin băncile „lor”, impunerea regulii ca оntreprinderile mari să-şi deschidă reprezentanţe la Kiev şi tot la Kiev să fe оncheiate tranzacţiile importante moravurile care domină coridoarele puterii sunt ilustrate de următorul fapt: cu ocazia conectării la reţelele electrice a unui nou edifciu al Universităţii din Herson şi a noii arene de gheaţă din Herson (ob-ţinerea sarcinii tehnice), nici autorităţile regionale şi nici societatea regională pentru energie nu putea să adopte decizia respectivă sau să semneze documentele respective conducătorii locali afrmă unanim că asemenea probleme pot f soluţionate doar la Kiev Guvernul actual, care este preocupat doar de crearea „vitrinei de la Kiev” şi care neglijează interesele regiunilor, aranjвnd o redistribuire gigantică pe „cвmpia minunilor” din Kiev, unde regiunile sunt dependente absolut de subvenţiile capitalei, de alocarea de către funcţionari a tranşelor ca premiu „pentru bună purtare politică”, au o atitudine indiferentă faţă de dezvoltarea regională transfrontalieră.

Una dintre marile complicaţii o reprezintă procesul de consolidare a comunităţilor regionale, cruciale pentru mobilizarea resurselor interne ale renaşterii macroregiunii pe teritoriul regiunilor create artifcial de către bolşevici este imposibilă o asemenea consolidare a unităţii teritoriale condiţia primordială pentru consolidare vizează depăşirea cadrului de divizare conform regiu­nilor şi formarea comunităţilor teritoriale freşti pe un spaţiu cu un destin istoric comun, cu un complex (cluster) economic comun, cu afnităţi de ordin social şi cultural (limbă, tradiţii, men-talitate, caracter, particularităţi de comportament ) macroregiunea situată оntre rвurile Nistru şi nipru (macroregiunea odesa) poate reprezenta formatul unei noi comunităţi teritoriale, unei noi macroregiuni europene.

Dominaţia limbii ruse оn spaţiul comunicaţiilor economice reprezintă trăsătura caracteristică a macroregiunii odesa Această circumstanţă ţine seama de potenţialul limbii ruse оn regiune şi de răspвndirea ei potrivit Agenţiei internaţionale „monitorul Eurasiei”, care a efectuat, оn anul 2007, un studiu privind răspвndirea limbii ruse, 70 la sută din locuitorii Ucrainei pot comunica fuent, scrie şi citi оn rusă, alţi 13 la sută comunică fuent şi citesc, оnsă scriu cu greşeli Оn moldova situată оn partea dreapta a rвului Nistru 51 la sută din populaţie comunică fuent оn limba rusă şi 19 la sută comunică fuent şi citesc, dar scriu cu greşeli [15; 113 ]. In transnistria, conform rezultatelor sondajului realizat după metodologia „monitorului Eurasiei”, 62 la sută din populaţie sunt vorbitori de limbă rusă şi alte 31 la sută conversează fuent, dar scriu cu greşeli* Deja de mult timp limba rusă a devenit principala limbă a experţilor оn reglementarea confictului transnistrean şi cooperarea regională.

Trebuie să se ţină cont de variaţiunea scenariilor dezvoltării politice a regionalismului оn spa­ţiul cuprins оntre moldova, transnistria şi regiunile Ucrainei din zona mării negre sunt posibile cвteva variante de evoluţie a evenimentelor.

1)              Crearea euroregiunii „Nistru” sau a macroregiunii odesa оn spaţiul menţionat, imple-mentarea modelului european de regionalism.

2)              Integrarea europeană se localizează sub forma de creare a cartelurilor transnaţionale, proprietăţilor, corporaţiilor care, оn condiţiile de afrmare a statutului de neutralitate al ţărilor, nu va conduce la apariţia unor modele efcace de integrare transfrontalieră.

3)              Interacţiunea economică şi cooperarea transfrontalieră nu se vor transforma оntr-o inte­grare, nu vor conduce spre apariţia structurilor supranaţionale şi vor cunoaşte o stagnare la un nivel mic.

4)              Refuzul statelor din regiune de a interacţiona pe plan economic, păstrarea „confictului оngheţat”, repetarea blocadelor economice, оncălcarea libertăţilor economice, tendinţa de izolare şi depresiune economică.

* Interviu cu Е m Bobkova, Director al centrului sociologic „Secolul nou”, care a realizat această cercetare sub egida „Eurasian Monitor” оn Transistria, оn 2007

Ambiguitatea viitoarei macroregiuni este determinată de complicata оmpletire pe teritoriul său a intereselor geopolitice aparţinвnd următoarelor centre de putere: statele Unite ale Americii, Rusia, Uniunea Europeană şi alte ţări Acţiunea acestor interese este capabilă atвt să оncetinească, cвt şi să accelereze crearea macroregiunii Odessa.

Concluzii şi recomandări

Principala concluzie pe care am formulat-o оn urma analizei situaţiei create оn regiune²¹ [16] se referă la faptul că integrarea economică şi cooperarea rămвn invariabile оn raport cu oricare dintre celelalte subiecte ale reglementării caracterul „оngheţat” al confictului transnistrean, stagnarea lui, prelungirea restricţiilor create pentru libertatea economică au o infuenţă negativă asupra situaţiei economiei, asupra stării sociale a populaţiei confictul moldo-transnistrean generează complicaţii economice nu doar pentru moldova şi transnistria, ci şi pentru Ucraina, care, de altfel, a suportat un prejudiciu uriaş, de milioane din cauza introducerii noilor reglementări vamale pe segmentul transnistrean al frontierei ucrainene.

Integrarea economică a moldovei şi transnistriei ar reprezenta o soluţie incompletă şi insu-fcientă pentru situaţia creată Reintegrarea Republicii moldova оn sensul оngust al termenului nu ţine cont de cвteva elemente: primul, contextul colaborării economice create оntre Republica moldova şi Ucraina şi оntre transnistria şi Ucraina; al doilea, caracterul complementar al eco-nomiilor regionale ale moldovei din dreapta rвului Nistru, transnistriei şi regiunilor Ucrainei din zona mării negre; al treilea, avantajul reciproc al integrării economice a sudului Ucrainei cu moldova din dreapta Nistrului şi transnistria spre deosebire de reintegrarea оn sensul оngust al cuvăntului.

Formatul macroeconomic cel mai efcace şi mai benefc pentru toţi оn perspectiva unui pro-ces de integrare puternic ar putea f reprezentat de crearea macroregiunii odesa (macroregiunea cuprinsă оntre marea neagră şi Nistru), bazată pe un nivel principial nou de cooperare transfron­talieră оn bazinul rвului Nistru şi оn regiunile Ucrainei situate la Marea Neagră.

Numele probabil al macroregiunii „Odessa” ar putea fi acceptată de părţile afate оn confict şi ar fortifca rolul regional al Ucrainei odessa, cel mai mare oraş al macroregiunii, purtător al unei culturi economice şi comerciale deosebite, este un centru atractiv din punct de vedere cultural, intelectual şi economic al macroregiunii, unde locuitorii din toate periferiile macroregiunii vor veni să se distreze, să facă cumpărături, să studieze şi să оncheie afaceri.

Practica curentă de cooperare transfrontalieră formală poate f depăşită doar pe cale legală, asigurвnd o nouă bază legislativă atвt pentru colaborarea transfrontalieră оn general, cвt şi pentru crearea macroregiunii odesa оn parte Оn aceste legi urmează să fe menţionată ca find prioritară abordarea teritorială integrată оn dauna faimoasei „verticale a puterii” (administrare оn domeniul economic).

Un оnceput reuşit pe calea integrării ar putea f reprezentat de crearea unui centru comun de informare şi statistică оn domeniul dezvoltării macroregiunii Astăzi informaţia, şi nu oţelul, este principala materie a integrării economice Acest centru comun ar putea f constituit оn baza unei оnţelegeri оntre moldova, transnistria şi Ucraina, poate f coordonat cu formatul „5+2” şi cu alţi participanţi la procesul de negocieri statele Uniunii Europene ar putea acorda asistenţă fnanciară şi expertiză, asigurвnd aplicarea unui model european la formarea sistemului informa­ţional şi statistic comun de dezvoltare a infrastructurii оn teritoriu sunt necesare criterii comune pentru evaluarea dezvoltării economice, standarde unice de statistică şi o bază de date statistice comparative comună pentru macroregiune.

Pasul cel mai important spre formarea economiilor integrate ale macroregiunii ar putea fi realizat prin elaborarea strategiei de dezvoltare pentru perioada 2008-2028 Această strategie ar putea defni principiile şi direcţiile de apropiere dintre economiile regiunilor (ţărilor) şi ar putea de asemenea formula scopurile şi metodele de asigurare a unei dezvoltări durabile a macrore-giunii Elaborarea unei asemenea strategii ar putea constitui un proiect comun al institutelor economice din odesa, tiraspol şi chişinău, asigurat cu garanţia Uniunii Europene (cooperarea transfrontalieră).

O atenţie primordială trebuie acordată Şcolii de lidership a elitelor regionale Din păcate, elitele regionale actuale оn regiunile de sud ale Ucrainei şi, posibil, оn regiunile de frontieră din moldova şi transnistria nu-şi pot asuma rolul de lider оn mişcarea regiunilor către o viaţă mai bună, ele nu posedă nici formare sufcientă, nici voinţă destulă şi interes, şi nici abilităţi necesare pentru asta instituirea unei asemenea Şcoli de lidership regional ar putea f un megaproiect al sectorului trei din ţările noastre.

Pentru o implementare reuşită a ideii de integrare economică оn macroregiune este necesară оntocmirea şi adaptarea modelelor de dezvoltare economică: diferenţierea regională a politicii de creditare şi fscale, susţinerea zonelor economice speciale şi a regiunilor afate оn depresiune economică etc.

Ar fi potrivită convocarea оn macroregiune, оn fecare an, a unui Forum Economic mol-dovenesc permanent consacrat cooperării transfrontaliere, creării macroregiunii economice şi problemelor de modernizare a economiilor de aici Forumul Economic moldovenesc ar putea deveni o platformă pentru activitatea creativă a economiştilor din regiune, un spaţiu al schimbului de idei şi informaţii оntre economiştii şi managerilor din moldova situată оn dreapta Nistrului, transnistria şi Ucraina concluziile şi produsele Forumului ar putea f utilizate de către organele administrative şi de subiecţii politicii economice din macroregiune Оn acelaşi timp, acesta ar juca rolul de mobilizare a opiniei publice pentru soluţionarea problemelor regionale, de atragere a investitorilor şi de instruire a elitelor regionale оn domeniul administrării macroregiunii Forumul ar putea fi convocat pe ăвnd la Odessa, Chişinău, Tiraspol, Herson şi Nikolaev.

Bibliografa şi literatura

1    Denis de Rougemont Європа у грі Шанс Європи Відкритий лист до європейців Львів: Центр гуманітарних досліджень Львівського держуніверситету ім   І Франка, 1998 - p 239

2     Adam Daniel Rotfeld „Оncotro merge lumea”? Determinantele schimbărilor оn sistemul internaţional // Europa Revista institutului polonez pentru Afaceri internaţionale V 8 nr 1 (26) 2008 http://www pism pl/zalaczniki/Europa26Rotfeld pdf

3     Tamara Guzenkova Moldova şi Transnistria: probleme şi tendinţe de dezvoltare // Republica moldova: tendinţe actuale de dezvoltare sub redacţia lui E Kojokin, Dr оn istorie М : institutul de cercetări strategice din Rusia, 2004 - p 350

4     Регіональна Україна - К : «Геопринт», 2003 - p 211-235, 301-313

5     Transnistria оn contextul macroregional de pe coasta mării negre culegere de articole Red şt matzuzato, Kimitaki slavic Eurasian studies no 18 slavic Research center, Hokkaido University, 2008 - p 174

6     Конкурентоспроможність регіонів України: стан і проблеми Аналітична доповідь Центру Разумкова // Національна безпека і оборона - nr 4 - 2008

7     Foreign policy Globalization index Rankings 2007 // http://www foreignpolicy com/story/cms php?story_id=4030&print=1

8     World Econ omic Forum Global information technology Report 2007-2008// http://www weforum org/ pdf/gitr/2008/Rankings pdf

10    Transparency international Te Global coalition against corruption// http://www transparency org ru/ doc/cpi%202008_press%20release_Rus1_01000_278 pdf

11    Transnistria оn contextul macroregional de pe coasta mării negre culegere de articole Red şt matzuzato, Kimitaki slavic Eurasian studies no 18 slavic Research center, Hokkaido University, 2008 - p 174

12    Transnistria оn contextul macroregional de pe coasta mării negre culegere de articole Red şt matzuzato, Kimitaki slavic Eurasian studies no 18 slavic Research center, Hokkaido University, 2008 - p 187

13     Europenizarea şi soluţionarea confictelor: cercetări concrete ale periferiilor europene Bruno coppiters, michael Emerson ş a М : Editura „Весь мир”, 2005 pp 27-28

14     Edita posel- czkscik Rolul Uniunii Europene оn soluţionarea confictului din transnistria // Europa Revista institutului polonez pentru Afaceri internaţionale V 5 nr 4 (17) 2005, p 61

15     Edita posel- czkscik Rolul Uniunii Europene оn soluţionarea confictului din transnistria // Europa Revista institutului polonez pentru Afaceri internaţionale V 5 nr 4 (17) 2005 pp 63-64

16     Europenizarea şi soluţionarea confictelor: cercetări concrete ale periferiilor europene Bruno coppiters, michael Emerson ş a М : Editura „Весь мир”, 2005, p 283

17     Aleksei Bogaturov statul şi businessul оntr-o societate conglomerată // procese internaţionale Revista de teorie a relaţiilor internaţionale şi politicii mondiale V 5, nr 2 (14) - mai-august 2007 - http://www intertrends ru/sixteenth/012 htm

18     Vladimir Korobov, Georgii Byanov Te ‘Renewal’ of transnistria // Journal of communist studies and transition politics (FJcs), Vol 22, no 4, December 2006, pp 517-528 issn 1352-3279, print/ 1743-9116 online Doi: 10 1080 / 13523270601019581 © 2006 taylor & Francis Vladimir Korobov, Gheorghi Bianov Оnnoirea оn transnistria: a schimba sau a aduce оn o dine? - Herson, centrul de cercetări a regiunilor de frontieră ale Ucrainei de sud, Editura „Надднипряночка”, 2006 - p 28

19     Конкурентоспроможність регіонів України: стан і проблеми Аналітична доповідь Центру Разумкова // Національна безпека і оборона - nr 4 - 2008, p 39

20     European competitiveness index// http://www hugginsassociates com/

21     Vladimir Korobov, nikolai Gomaniuk percepţia publică оn sudul Ucrainei a situaţiei şi perspectivelor de dezvoltare ale autoproclamatei Republici moldoveneşti nistrene // minorităţile naţionale şi relaţiile interetnice: tradiţia europeană şi experienţa noilor democraţii pentru moldova Volumul i Universitatea de stat din moldova, centrul de informare, instruire şi Analiză socială „cAptEs”, coordonator: pro-fesor Valeriu moşneaga - iaşi: pan Europe, 2002 - p 107-119 Vladimir Korobov, nikolai Gomaniuk percepţia publică a situaţiei şi perspectivelor de dezvoltare ale autoproclamatei Republici moldoveneşti nistrene оn oraşul Herson // strategia dezvoltării durabile: lumea contemporană - transnistria Ed şt - centrul de cercetări sociale şi politice „perspectiva”, tiraspol: 2003 - p 91-100 Vladimir Korobov, nikolai Gomaniuk Federalizarea Republicii moldova - оn căutarea căilor de soluţionare a confictului transnistrean // statalitatea transnistreană оn contextul experienţei internaţionale contemporane a fede-ralismului: Ed şt - centrul de cercetări sociale şi politice „perspectiva”, tiraspol: 2003 - p 152-155 Vladimir Korobov, nikolai Gomaniuk subiectul transnistrean оn campania electorală prezidenţială din Ucraina оn anul 2004 // statalitatea transnistreană: istorie şi contemporanietate - tiraspol: Editura Uni-versităţii transnistrene, 2005 - p 70-77 Vladimir Korobov opinia publică a locuitorilor din regiunea Herson privind dezvoltarea colaborării dintre regiunile de sud ale Ucrainei cu transnistria // statalitatea transnistreană: istorie şi contemporanietate - tiraspol: Editura Universităţii transnistrene, 2005 - p 214-219 Vladimir Korobov, Nikolai Gomaniuk Ucrainizarea procesului de pacifcare: perspective şi di-recţii de extindere a rolului Ucrainei оn reglementarea transnistreană // Dreptul internaţional şi realităţile lumii contemporane Republica moldovenească nistreană - un stat afrmat Ed şt - centrul de cercetări sociale şi politice „perspectiva” - tiraspol: 2006 - p 257-261 Wolodymyr Korobov struktura i znaczenie interesov Ukrainy w naddniestrzu i w regione // Konfikt niskiej intensywnosci w naddniestrzu pod redakcja m celewicza, J Kloczowskiego, m pietrasia instytut Europy srodkowo-Wschodniej Zaklad stosunkow miedzynarodowych Wydzialu politologii Universytetu Marii Curie-Sklodowskiej Lublin, 2006 - p 141-146.