In articol sunt examinate posibilităţile de perspectivă şi premisele necesare pentru formarea unui context politic favorabil reglementării transnistrene.
Autorul ajunge la concluzia că, alături de componentele politice, social-economice, de drept şi culturale ale acestui proces, factorul politicii externe joacă un rol primordial оn depăşirea consecinţelor negative ale problemei. Vectorii acestei politici care sunt orientaţi оn direcţii diferite au condus adesea la stagnare, iar оn unele cazuri au contribuit оn mod indirect la formarea tendinţelor regresive оn dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol.
In condiţiile actuale, spaţiul de negocieri al reglementării transnistrene este supraоncărcat cu poziţii politice disproporţionate, aparţinвnd atвt participanţilor nemijlociţi, cвt şi principalilor actori internaţionali. In contextul dat, o sarcină imediată este identifcarea şi constituirea modelelor potrivite de dialog şi a formelor noi de interacţiune оntre ele.
O condiţie obligatorie a progresului оn reglementarea transnistreană o constituie obţinerea unui compromis politic cuprinzător оntre „Occident” şi „Orient”. Rezultatul acestuia se poate fructifca оntr-o poziţie consolidată a Uniunii Europene şi Federaţiei Ruse, exprimată cu participarea tuturor părţilor implicate оn iniţiative politice şi social-economice comune. Оn cadrul acestei abordări, articolul prezintă cвteva propuneri şi direcţii de compromis, a căror realizare ar putea contribui la soluţionarea problemelor centrale ale procesului de negocieri оn domeniul reglementării transnistrene.
Principiile expuse оn articol sunt fundamentate pe o bază de surse ce vizează mai multe aspecte, inclusiv rezultatele cercetării sociologice, efectuată оn iunie 2008 pe teritoriul Transnistriei sub condu-cerea lui Vladimir Korobov. Tezele-cheie ale articolului au fost aprobate la conferinţele internaţional şi reuniunile experţilor, desfăşurate оn cadrul proiectului „IMPACT”.
Проект IMPACT
